LA ÎNCEPUT A FOST DOAR PLOAIA

La început a fost doar ploaia…
Și eu…te căutam prin vise…
Eram doar vântu-n vâlvătaia,
Lacrimilor de dor ninse…

Pictai din nor zborul de flutur…
Și te alintai cu luna…
Iar eu din gene lungi îmi scutur,
Lacrima în vânt întruna…

Rog luna să mai stea o clipă…
Și agățată…în nimic,
În întunericul ce țipă,
Mi-aprinde visul pic cu pic…

Și mă cufund fără regrete,
În cuib de nor ce crește-n ploi,
Cu vântul împletit în plete,
Să nu stric liniștea din noi…

La început a fost doar ploaia…
Și eu…te alintam cu luna…

Sursa: Elena Moisei