A liliacului culoare…

a liliacului culoare

Mă uit la cer, mă uit la stele,
Pe-un firmament de catifea…
Trecute-s multe doruri grele,
Trecută-i tinereţea mea…
.
A mai rămas puţin, din toate,
Un colţ de cer, un colţ de trai,
Ce ar urma să-mi fie, poate :
Infern ?… Sau Purgatoriu ?… Rai ?…
.
Infern mi-a fost trecuta clipă,
Ce-a strâns tristeţea şi amarul…
De ce-am făcut, de timp, risipă ?
De ce aşa de lung calvarul
.
Mă-ntreb !?… Dar n-are nici un rost
Să-mi amintesc de tot ce doare,
Căci eşti aici, şi tot ce-a fost
S-a şters în neguri de uitare…
.
E veşnic ? E real, sau vis ?
Trăiesc aievea ? Zbor prin astre ?
Ştiu că-nfloresc în Paradis
Şi-n farmecul iubirii noastre,
.
De când cu doru’-ţi… „mă petreci”…
Dar cum să-ţi mulţumesc eu, oare,
Că mi-ai aprins în ochi, pe veci,
A liliacului culoare ?!